Teritoriul
Moldovei se află la răscrucerea Europei de Vest si Est si este locuita din vremurile
străvechi. Un cronicar a numit Moldova
"ţara de pe drumul tuturor
nenorocirilor". Oraşul nostru este situat pe aceeaşi cale si furtunile
istorice se zbuciumau peste el sute de ani. Nu o singura data Chişinaul a fost
calcat in picioare de către hoardele tataro-mongole şi ars de către turci. In
deosebi pustiitoare erau invaziile Hoardei de Aur a tataro-mongolilor, care au
continuat pîna în anii 90 a
sec. XIV, pina
ce cuceritorii au fost nevoiţi să se retragă sub presiunea popoarelor europene
de pe acest teritoriu, care din punct de vedere istoric întra in componenţa
statului Moldovenesc.
Cercetările arheologice şi
investigaţile documentare din ultimii ani au pus în evidenţa dovezi cu privire
la vechimea şi continuitatea vieţii umane pe teritoriul oraşului Chişnau. Printre
ce!e mai vechi descoperiri arheologice sunt considerate vetrele autohtonilor
geto-daci din sec. Vl-i a. Ch. si I-IV p. Ch., urmele cărora se mai păstrează pâna astăzi
unele locuri din cuprinsul actualelor suburbii şi cartiere ale urbei noastre
(Durleşti, Visterniceni, Râşcani, Malina Mică). Vestigiile
de cultură materială din secolele următoare probeaza faptul că procesul de
romanizare a populaţiei dace s-a desfăşurat şi în aceasta regiune. Există
mărturii sigure şi în ce priveşte prezenţa şi modul de viaţa sedentară a
strămoşilor noştri in Evul Mediu (sec, XII-XIII). Sursele istorice scrise ne
informează cu precizie asupra evenimentelor şi faptelor petrececute când-va pe teritoriul acestei localităţi.
1436, iulie 17. Puţin
probabil, că mai există un oraş, care ar fi sărbătorit de două ori jubileul de
500 de ani, iar Chişinaul l-a marcat de două ori: la români in 1936 şi în anul
1966 pe timpul puterii sovietice. Aceasta a fost posibil datorită faptului, că
data primei atestări documentare a numelui topic Chişinău (Cheşenau) se
intîlneşte în anul 1436 în documentul voevodului Moldovei Ilie şi voievodului
Ştefan Oancea - logofătului, conducătorului cancelariei domnitorului, în care
se concretizeaza hotarele satelor la rîul Reut, înminată lui pentru slugirea
sirguincioasă, acesta referindu-se la aşezare mai veche: „la Âàñ, de cealalta parte, pe
valea ce cade in dreptut Chesenaului lui Acbas".
Ca punct de plecare
în crearea toponimului a servit un izvor. "Izvor, cismea, fîntîna
arteziana"-aceasta semnificaţia a avut-o străvechiul cuvânt românesc
chişinău, dispărut astăzi, păstrat doar in toponimie. Denumirii oraşului
Chişinău i s-au dat şi alte explicaţii (ung. Kis leno „leno cel Mic",
cuman, (tat.) kesene „capela pe mormânt", „mausoleu" s. a.), care,
din lipsa de dovezi sigure, au fost abandonate.
Conform istoriografiei sovietice localitatea
populată pe locul Chişinăului contemporan se aminteşte în 1466 în scrisoarea
domnitorului Stefan cel Mare unchiului său, Vlaicu, pârcălab de Cetatea Alba, îi
„selişte", cu întreagă moşie şi cu moara, „la Chişinău, la Fîntîna Albişoara,
ce s-au cumpărat de la Toader,
feciorul lui Feodor, şi fratelui lui, drept 120 arginţi tătăreşti"
1576, aprilei 25. Moşia
Chişinăului, care mai bine de un secol s-a aflat în stâpânirea urmaşilor lui
VIaicu Pârcâlab, devine proprietate a lul Dragus „Vasutca ,fiica Maricăi,
nepoata lui Ieremia, ce a fost vistiernic,... strănepoata lui Vlaicu, de buna
voia ei, de nimeni silită nici asuprită, şi-a vândut ocina si moşia ei dreapta,
un sat cu numele Chisinaul, în ţinutul Lăpuşnei, şi cu mori în Bîc, din
ispisocul de în taritura, pe care l-a avut strămoşul ei Vlaicu de la Ştefan
Voievod cel Batrîn, şi l-a vândut slugii noastre lui Dragoş, ce a fost ureadnic
în Iaşi, drept 500 galbeni tătăreşti".
1640-1641. Chisinaul, cu unele sate din apropiere, devine posesiune a manastiriloe
din Iasi (sf. Vineri, Galata s.a.). 1650. Pe timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) Chisinaul era deja
cunoscut deja ca principal centru economic pe noul drum comercial moldovenesc
Suceava-Iasi-Tighina-Cetatea Alba.
1666,
martie 2. Localitatea este mentionata documentar ca targ in (tinutul
Lapusna, iar locuitorii ei ca targoveti. 1670-1676. Targovetii
locali posedau carciumi si dughene, in care se vindeau rachiu, vin, tutun,
sare, lumanari, tesaturi, incaltaminte, orez, miere de albine s. a. La iarmaroace
se aduceau spre vanzare vite, cereale, furaje, pasari,peste, ceara, piei,
blanuri, fructe, legume. 1675-1700. Chsinaul create si se
dezvolta treptat, ocupand noi teritorii din cuprinsul mosiilor manastiresti. Locuitorii
sunt obligati sa plateasca impozite pentru casele, beciurile si dughenele
construite in afara limitelor targului. 1677. Cronica polona
de Miron Costin (1633-1691) insereaza Chisnaul printre orasele din tara de Jos
a Moldovei. In lucrarea Poema polona cronicarul precizeaza ca in tinutul
Lapusnei se aflau orasul Lapusna si oraselul Chisnau. 1683. Catre
sfarsitul sec. al XVII-lea si in prima jumatate a sec. al XVIII-lea Moldova
devine arena unor razboaie duse pe teriloriul ei de straini: intre polonezi
-turci, tatari; intre rusi - turci, tatari. La 1683 orasul este ocupat si
devastal de cazaci. In 1690 turcu si tatarii il ard si-1 ruineaza in mare
parte, ca in 1739 sa-I treaca din nou prin foc si sabie. 1716.
Dimitrie Cantemir, in opera sa istorico-geografica Descrierea Moldovei,
aminteste de Chisnau, dar nu-l trateaza ca îras de aceeasi marime si importanta
cu Tighina si Lapusna. 1739, februarie 2. Dupa un plan-schema
de la aceasta data orasul, ca si satul Chisnau de mal inainte, se afta situat
pe malul drept al Bacului, de stanga raului flind indicate doua asezari rurale
(Visterniceni si Rascani).
1758. Din relatarile unui calator strain aflam ca urbea
medievala semana cu „un targusor de provincie, cu uliti stramte si
intortocheate, care tindeau sa se urce in sus pe versanlul apusean, cu case
mici acoperite cu sindrila sau stuf, imprejmuite de garduri improvizate din
barne si nuiele, cu turlele catorva biserici de lemn itite printre copacii de
salcami". 1772-1774. Recensamantui populatei Moldovei
fixeaza pentru Chisnau 162 de birnici (aproximativ 700-800 locuitori). Principala
lor ocupatie erau comertul, mesetesugaritul, dar si agricultura, cresterea
animalelor, pescuitul, vanatul. Aici traiau bastinasi romani, colonistti
armeni, greci, evrei. Se stabilesc cu traiul si isi construiesc case cu etaj
mosierii si comercianti bogati. Apar si primele biserici zidite din piatra:
Mazarachi (1732-1757), Sfintii Imparati Constantin si Elena (1777). 1800, In
a doua jumatate a sec. al XVIIIl-lea in oras iau fiinta primele scoli
organizate si sustinute de stat si de institutiile ecleziaslice. Case speciale
penlru instruirea coplilor existau pe langa biserici (Mazarachi, 1800) si
comunitatile obstesti. Printr-un act din 28 mai 1803, emis de Alexandru Ìîruzi,
este inslituita prima scoala domneasca din Chisinau.
,Pe
vremuri Chisinaul era inconjurat de satele Buiucani, Muncesti, Visterniceni,
Hrusca, Vovinceni, treptat alipindu-se de oras. In timpul razboaielor
ruso-turce orasul nostru a fost ars de doua ori, in 1739 si 1788, de catre
turcii care se retrageau. In rezultatul unui sir intreg de razboaie
ruso-turcesti teritoriul dintre riurile Nistru, Prut si Dunare in 1812,
mai 16, prin Tratatuil de pace de la Bucuresti intre Rusia si
Turcia este anevata la Rusia,
primeste denumirea Basarabia si este declarata gubernie a Imperiului tarist.
1818. Chisinaul primeste statutul de oras si devine centru administrativ al
regiunii Basarabia. Daca din 1812 pina in 1818 populatia Chisinaului a crescut
de la 7 pina la 18 mii de oameni, atunci la sf. secolului populatia creste pina
la 110 mii locuitori. Aceasta crestere se datoreaza in cea mai mare masura
proceselor de migratie. In viata economica si culturala a urbei au loc
transformari esentiale. Aici se stabilesc noi functionari de stat, duhovnici,
negustori, mestesugari, s-au stabilit legaturi cu alte regiuni destul de
dezvoltate ale Rusiei. La periferia de vest a orasului sint dislocate unitati
ale armatei ruse. Isi fac aparitia noi institutii si organizatii de stat.
1820-1850. Aceasta perioada se caracterizeaza prin evenimente si fapte
remarcabile. La Chisinau
se afla in surghiun poetul rus A. S. Puskin (1820-1823). Se deschid primele
scoli lancasteriene. In 1834 de catre guvern a fost aprobat planul general de
dezvoltare a Chisinaului. Din 1829 pina in 1834 in Chisinau au fost
amenajate fintini, care aprovizionau cu apa cea mai mare parte a populatiei,
care mult timp era transportata prin oras cu caii in butoaie . Din mijloacele
dumei orasenesti a fost facut un izvor in
regiunea bisericii Mazarachi. Este construita Catedrala cu monumentala
Clopotnita in preajma (1830-1836), Arcul de Triumf (1840-1841, azi Portile
Sfinte). Se deschide Biblioteca Publica aPrimariei (1832), sunt inaugurate
cateva scoli: Liceul Regional (1833),Scoala Pomicola din Basarabia (1842) s. a.
Este construit Fantalul, fantana arteziana cu sipote de langa Biserica
Mazarachi (1829-1834). Au fost inaltate Biserica Luterana (1838), Bisenca
Romano-Catolica (1840-1843) si rezidite Biserica lnalfarea Domnului (1830),
Biserica Sf. Haralambie
(1836) s. a. Dupa planul general de dezvoltare a orasului strazile urbei se
oranduiesc in linii drepte, iau contur principalele artere si cartiere. Sporeste numarul populatei pe baza de urbanizare locala si de colonizare
cu locuitori stramutati din alte regiuni si cu migranti si bejenari de peste
hotare (bulgari, sarbi, greci, armeni, gagauzi s. a.). Majoritari continuau sa
ramana totusi romanii. Dinamica populatei: 1812 - 7 mii loc., 1830 - 26 mil
loc., 1835 - 34 mii loc., 1845 - 52 mii loc., 1850 - 58 mii loc. 1856.
Arhitect principal al orasului este confirmat Alexandru Bernardazzi, datorita
caruia Chisnaul se transforma intr-un centru urban de tip european. Curand apar
primele edificii de proportii cu aspect modern: blocuri de locuit, instituti
publice, bisericile Sf. Teodor Tiron (1858), Sf. Treime (1869) s. a. Se paveaza strazile si
pietele, se amenajeaza parcurile si scuarurile, pe arterele principale se
instaleaza felinare cu gaz lampant
1871. Se construieste gara si se
deschide circulatia pe linia de cale ferata Chisinau-Tighina-Tiraspol. Mai
tarziu (1889) in îras, pe strada principala se pune in functiune tramvaiul cu
cai (konka). Se
da in folosinta primul apeduct orasenesc (1892).
1895. Este finalizata constructia
Capelei (Jimnaziului de Fete, astazi Biserica Sf. Cuvioasa Teodora de la Sibla (arhitect A.
Bernardazzi). Se afla in stadiu de constructie Biserica Sf.
Dumitru, precum si impunatoarea sa clopotnita cu 5 clopote. 1905-1917.
Chisnaul devine centrul evenimentelor de råzînantà istorica: se intensifica
miscarea pentru drepturile natonale; se regrupeaza fortele democratice, formand
un front comum impotriva regimului tarist de asuprire; se formeaza Partidul
National Moldovenesc si se creeaza unitati militare nationale; isi fac aparita
noi ziare si reviste in limba romana; iau fiinta societati si institutii
publice; au loc intruniri ale muncitorilor si taranilor si se convoaca congrese
ale invatatorlior, taranilor si ostasilor; este creat Sfatul Tarii, organul
suprem legislativ si electiv al Basarabiei (20 octombrie 1917), care, exprimand
vointa majoritatii populatiei din provincie, proclama independenta Republicii
Democratice Moldovenesti (2 decembrie 1917). 1918, martie 27/àðãiliå 3.
Sfatul Tarii, prin votare parlamentara, adopta Declaratia de Unire a Basarabiei
cu Romania. Dupa semnarea Tratatului de la Paris (28 octombrie 1918) Marea Britanie, Franta,
Italia si Japonia recunosc Actul Unirii Basarabiei cu Romania. 1920-1935.
Este perioada cand Basarabia se tncadreaza activ in viata politica, economica
si culturala romaneasca. Se efectueaza reorganizarea administratei publice, se
natonalizeaza bancile, se traduce in fapt reforma agrara. La Chisinau incep sa
Functioneze inntreprinderi ale industrei usoare si alimentare: fabricile de
lncaltaminte, de tricotaje, de blanuri, de mezeluri, cateva mori si brutarii. Renasc
cultura si arta nationala, se dezvolta invatamantul mediu si superior. Se
infiinteaza Societatea Scriitorilor din Basarabia (1921). Se editeaza î serie
de reviste (Arhivele Basarabiei, Luminatorul, Viata Basarabiei s. a.) si ziare
(Basarabia, Cuvant moldovenesc, Dreptatea, Sfatul Tariii si alte periodice),
reapare cotidianul Romania noua. Se inaugureaza Liceul Militar, Liceul de Fete Regina Maria, Gimnaziul
Mihai Eminescu, Liceul B. P. Hasdeu, Liceul Eparhial s. a. La Chisinau este transferata
Facultatea de Stiinte Agricoie din lasi (1933). Este fondat Institutul Social
din Basarabia (1934, presedinte P. Halippa). Activeaza cateva scoli de muzica:
Conservatorul Unirea, Conservatorul Natonal s. a. Se deschid Muzeul National de
istorie a Naturii si Muzeul Bisericesc. Incepe sa activeze Teatrul National
(1920). Sunt inaltate cateva monumente: Lupoaica Capitolina (1923), Stefan cel
Mare (1928) s. a. In anul 1927 este deschisa facultatea de teologie. In anul
1939 - galeria municipala de tablouri. Existau mai multe cinematografe: Orfeum,
Odeon, Express, Colosseum, Clubul Polonez. La renovarea vietii sociale si
renasterii spiritualitatii nationale si-au adus contributia eminente
personalitati ale istoriei si culturii neamului: P, Halippa, I. Inculet, I.
Pelivan, Al Mateevici, 0. Ghibu, N. lorga, M, Sadoveanu, 0. Goga, Gh. Madan, E. Alistar. 1940, iunie 28. Conform odiosului pact Ribbentrop-Molotov
din 23 aprilie 1939, URSS ocupa fotat Basarabia, care este apoi (2 august 1940)
incorporata partial (Fara judetele Hotin, Cetatea Alba si Izmail) in componenta
RSS Moldovenesti. Chisinaul devine capitala a RSSM.
Urmeaza un intens proces de sovietizare a vietii publice.
1941-1944. Basarabia este reintegrata in hotarele Romaniei.
Chisinaul devine sediu al Guvernamantului pentru organizarea provinciiior
Basarabia si Bucovina. 1944, august 24. Basarabia este
reocupata de trupele Armatei Sovietice. La Chisinau si in intreaga provincie se reinstaleaza
organele puterii de stat comunist-totalitare, In urmatorii ani, sub pretextui
restabilirii economiei republicii si dezvoltarii culturii natonale
(moldovenesti) se intreprind masuri de reconstruire a localitatilor, de
industrializare si colectivizare a ramurilor economiei, de politizare si de
ideologizare in spirit comunist a culturii, stiintei, artei, invatamantului. Acestea
se produc cu aplicarea celor mai crunte metode si mijloace de asuprire si reprimare:
persecutii, arestari, deportari, pauperizare si foamete organizate,
deznatonalizarea autohtonilor, incalcarea drepturilor omului s. a. La posturie
de conducere in organele centrale si locale sunt inscaunati venetici, adusi din
alte regiuni si mai cu seama din Rusia, precum si colaborationisti din partea
locului.
1945-1960. Chisnaul, prin munca inflacarata si abnegatia
bastinasilor, se ridica treptat din ruinele pricinuite de razboi, isi
restabileste fortele creatoare si capacitatile de productie. Isi reiau
activitatea vechile intreprinderi, intra in functiune noi fabrici si uzine:
Fabrica de Tricota je, Uzina Mecanica,Fabrica de Confectii, Uzina de
Arhitectura si Panouri Mari, Fabrica de Incaltaminte, Fabrica de Mobila s. a.
lau amploare invatamantul superior si stiinta prin deschiderea Universitatii de
Slat, institutului de Medicina, Filialei Moldovenesti a Academiei de Stiinte a
URSS s. a. Este creat Studioul Cinematografic Moldova-film, se infiinteaza
Ansamblul de Dansuri Populare Joc, Teatrul Republican de Papusi Licurici s. a.
Se pun in functiune primele linii de troleibuz. Este deschis Spitalul Clinic
Republican pentru Ñîðii. Se da in exploatare Stadionul Republican. Se deschid
Teatrul de Opera si Balet, Cinematograful Patria. Se inaugureaza Aleea
Clasicilor
literaluni
Romane. Au loc primele congrese ale arhitectilor, artistilor plastici,
compozitorilor, scriitorilor, jurnalistilor. Incepe sa functioneze Televiziunea
Moldoveneasca. 1961-1985. Acesti
ani så impun printr-un avant sporit de munca, prin speranta si straduintele
celor ce muncesc spre a pune temeliile unei vieti mai bune si mai drepte,
acestea incununate de unele realizari si succese pe plan economic si cultural. Continua
dezvoltarea excensiva a Chisinaului, Centrul orasului este reconstruit, aici
facandu-si aparitia edificii impunatoare moderne: Casa Guvernu lui; Casa
Sindicatelor, Palatul National, Teatrut de Opera si Balet, Circul de Stat, Casa
Radio, hotelurile Codru, National s. a. Si-au reinnoic aspectui edilitar
vechile cartiere si suburbii: Botanica, Buiucani, Rascani, Ñiocana. Produse noi
industriale si alimentare au inceput sa furnizeze Uzina de Tractoare,
asociatiile de productie Zorie si Floare, Combinatul de Vin si Coniac, Uzina de
Frigidere, Usina de Pompe, Combinatul de Carne, Fabrica de Bomboane Bucuria s.
a. S-a dat in exploatare conducta Magistralei de gaze naturale, s-a deschis
Centrui de Ocrotire a Sanatatii a Mamei si Copiluiui. Pe baza filialei s-a
infiintat Academia de Stiinte a Moldovei si a fost fondata Gradina Rotanica a
Academiei. Si-a deschis usile lnstitutul Politehnic. A intrat in functiune
Tipografia Centrala.<br>
1986-1990. Situatia de stagnare in economia URSS, criza
politica si ideologica in sistemul totalitar-comunist, actiunile de revolta ale
oamenilor muncii in diferite regiuni si republici ale fostei Uniuni au avut:
drept consecinte puternice manifestari cu caracter anticomunist si antisovietic
la Chisinau
si in alte orase din Moldova. Principalele revendicari si cerinte: revenirea la
traditiile istorice si valorile culturale nationale, punerea in drepturile sale
firesti a limbii romane si scrisului romanesc, recunoasterea si respectarea
drepturilor omului la cuvant si libera cugetare. Curand are loc prabusirea imperiului
sovietic. 1989, august 31. Este
adoptata Legea cu privire la oficializarea limbii romane si revenirea la
alfabetul latin. In fiecare an la aceasta data se marcheaza sarbatoarea
nationala „Limba noastra cea romana".
1990, aprilie 27. intra in functiune Legea cu privire la
drapelul de stat - Tricolorul.
1990,
iunie 23.
Este adoptata Decla ratia despre suveranitatea Republicii Moldova.
1991, august 27. Este adoptata Declaratia despre independenta
Republicii Moldova. 27 August a devenit astfel Ziua Nationala a Republicii
Moldova. 1992. Republica Moldova devine
membru al OSCE (30 ianuarie) si membru al ONU (2 martie).
1993-1998. Chisinaul gazduieste ambasadele multor state,
reprezentante ale institutiilor si organismelor internationale. Aici au loc
reuniuni, conferinte, sesiuni si congrese stiintifice mondiale, se deschid
expozitii si targuri. |
